Adevăr sau mit? Colesterolul este rău.
MitNu, nu tot colesterolul este rău pentru sănătatea ta. De fapt, organismul are nevoie de colesterol, deoarece este o componentă importantă a membranelor celulare și o substanță necesară pentru formarea hormonilor și a acizilor biliari.
Există două tipuri principale de colesterol – colesterolul „bun”, cunoscut și sub numele de colesterol HDL (lipoproteină cu densitate înaltă) și colesterolul „rău", cunoscut și sub numele de colesterol LDL (lipoproteină cu densitate scăzută).
Colesterolul LDL se acumulează în pereții arterelor, motiv pentru care se mai numește și colesterol rău.
Când nivelul colesterolului din sânge este peste nivelul dorit, se numește colesterol ridicat. Colesterolul ridicat este un factor de risc pentru dezvoltarea bolilor coronariene.
Adevăr sau mit? Colesterolul provine din alimentele pe care le consumăm.
MitColesterolul prezent în organismul nostru provine din două surse. Unul este dieta noastră (colesterolul dietetic). Restul este produs de organism, în principal de ficat.
Colesterolul se găsește în carne, produse lactate integrale, gălbenușuri de ou și fructe de mare. Alimentele vegetale, cum ar fi legumele, fructele, semințele și cerealele nu conțin colesterol.
Adevăr sau mit? Doar alimentele bogate în colesterol, cum ar fi ouăle sau fructele de mare, ne pot crește nivelul colesterolului.
Mit Colesterolul găsit în alimente are un efect mai mic asupra colesterolului LDL „rău” decât grăsimile saturate și trans pe care le consumăm. Consumul prea multor grăsimi saturate și trans poate crește colesterolul LDL, care este un factor de risc pentru dezvoltarea bolilor coronariene. Grăsimile saturate și trans se găsesc în carne, brânză, unt din lapte de vacă, smântână, produse de patiserie gata preparate și este important să le controlăm consumul, înlocuindu-le cu grăsimi polinesaturate. Uleiurile vegetale, peștele gras (cum ar fi somonul și macroul) și anumite nuci și semințe (cum ar fi nucile și semințele de floarea-soarelui) sunt bogate în grăsimi polinesaturate. Înlocuiește untul din lapte de vacă cu ProActiv. Produsele ProActiv conțin steroli vegetali care reduc colesterolul cu 7-10% în 2-3 săptămâni. Un consum zilnic de 1.5-2.4 g de steroli vegetali poate scădea colesterolul cu 7-10% în 2-3 săptămâni, ca parte a unei diete sănătoase și a unui stil de viață echilibrat, care include multe fructe și legume.Adevăr sau mit? Dacă avem o greutate normală, nu trebuie să ne facem griji cu privire la colesterolul nostru.
Mit Colesterolul nu discriminează – oricine poate dezvolta colesterol ridicat. Persoanele supraponderale sunt mai susceptibile de a avea colesterol ridicat, dar chiar și persoanele cu greutate normală ar trebui să iși se verifice colesterolul în mod regulat. Persoanele care nu se îngrașă ușor sunt de obicei mai puțin conștiente de cantitatea de grăsimi saturate pe care o consumă. Verifică-ți colesterolul în mod regulat, indiferent cât de mult cântărești.Adevăr sau mit? Trebuie să evităm să mâncăm grăsimi cât mai mult posibil atunci când vrem să ne reducem colesterolul.
Mit
Aportul cantității și calității potrivite de grăsimi este esențial pentru buna funcționare a organismului. De fapt, organismul are nevoie de grăsimi, deoarece acestea sunt principala sursă de energie și îl ajută să absoarbă nutrienții solubili în grăsimi. Cu toate acestea, nu toate grăsimile sunt la fel - unele aduc mai multe beneficii decât altele. Secretul problemei grăsimilor este să fim conștienți de diferitele tipuri de grăsimi pe care le consumăm.
Putem împărți grăsimile în două categorii:
Grăsimi dăunătoare: grăsimi saturate.
Grăsimi benefice: grăsimi mononesaturate și polinesaturate.
În general, se recomandă ca 25%-35% din aportul zilnic de calorii să provină din grăsimi. Acordă atenție consumului de grăsimi saturate, deoarece nu trebuie să depășească 7% din aportul zilnic de calorii.
Adevăr sau mit? Uleiurile vegetale, peștele gras, precum și untul și margarinele sunt toate bogate în grăsimi saturate.
Mit
Uleiurile vegetale și peștele gras (cum ar fi somonul și macroul) sunt surse importante de grăsimi polinesaturate.
Untul din lapte de vacă este bogat în grăsimi saturate. În schimb, ProActiv este bogat în grăsimi nesaturate.
Unele nuci (cum ar fi nucile și semințele de floarea-soarelui) sunt, de asemenea, surse bune de grăsimi polinesaturate.
Grăsimile saturate se găsesc în carne, brânză, unt, smântână, produse de patiserie gata preparate și este important să le controlăm consumul, înlocuindu-le cu grăsimi polinesaturate.
Adevăr sau mit? Creșterea în greutate, oboseala și senzația de slăbiciune sunt simptome ale colesterolului ridicat.
Mit
Nu există simptome specifice ale colesterolului ridicat, așa că dacă ai colesterolul ridicat, nu îți vei putea da seama de acest lucru. Cel mai bun mod de a afla este să faci un test de colesterol.
Urmează sfaturile de mai jos și te vor ajuta să obții o dietă și un stil de viață mai sănătos.
Include o varietate de alimente în dieta ta, este fundamentul unei diete sănătoase. Alege mai multe cereale integrale, fructe, legume și leguminoase.
Limitează cantitatea de grăsimi saturate, înlocuind-o cu grăsimi polinesaturate. De exemplu, înlocuiește untul din lapte de vacă cu ProActiv.
Fă exerciții zilnice: mers pe jos, ciclism, înot, jocuri de grup, dans, chiar și treburi casnice!
Încearcă să reduci stresul: încearcă să dormi suficient și să petreci 10 minute în fiecare zi (sau atât timp cât ai nevoie) fără să faci nimic sau să faci exerciții relaxante precum yoga.
Renunță la fumat.
Consumă alcool cu moderație.
Adevăr sau mit? Doar o jumătate de oră de exerciții fizice pe zi ajută la echilibrarea nivelului de colesterol.
Adevăr
Exercițiile fizice frecvente de intensitate moderată pot crește colesterolul bun (HDL). Nu trebuie să alergi la maraton! Treizeci de minute sau mai mult de exerciții ușoare pe zi, cum ar fi mersul pe jos, grădinăritul, ciclismul, golful sau dansul este tot ce este necesar. Înainte de a începe orice program de exerciții, este recomandat să consulți medicul.
Adevăr sau mit? Doar persoanele cu vârsta peste 50 de ani sunt expuse riscului de boli cardiovasculare.
Mit
Mulți factori de risc joacă un rol în dezvoltarea bolilor cardiovasculare. Unele sunt numite „nemodificabile” pentru că nu le putem schimba. Vârsta este un astfel de factor. În general, persoanele în vârstă sunt mai susceptibile de a dezvolta boli cardiovasculare decât persoanele mai tinere. Cu toate acestea, majoritatea factorilor de risc se pot modifica, ceea ce înseamnă că îi putem schimba.
Cei mai importanți factori de risc sunt: dieta săracă (nesănătoasă), lipsa activității fizice, fumatul și consumul excesiv de alcool. Efectele dietei sărace și ale stilului de viață sedentar pot determina organismul să crească colesterolul, să crească tensiunea arterială, să crească zahărul din sânge, creșterea în greutate și obezitatea. Din acest motiv, este întotdeauna recomandat să adoptați o dietă și un stil de viață mai sănătos pentru a reduce riscul general de boli cardiovasculare.
Adevăr sau mit? Pentru majoritatea oamenilor, dieta afectează în primul rând, indiferent de gene, nivelul colesterolului din organism.
Adevăr
Deși factorii de risc independenți, cum ar fi ereditatea, vârsta și sexul, afectează nivelul colesterolului, într-o oarecare măsură, o parte semnificativă se datorează dietei și stilului de viață. Pentru majoritatea oamenilor, dieta joacă un rol mai mare decât genele, ceea ce înseamnă că stă în puterea noastră să scădem colesterolul.
Scăderea colesterolului nu înseamnă neapărat să faci schimbări uriașe în obiceiurile alimentare. Unele mici schimbări în dieta ta zilnică pot fi un pas mare pe „drumul corect”. Este bine să incluzi fructe și legume proaspete, pește gras, produse din cereale integrale în mesele tale.
**S-a dovedit că sterolii vegetali reduc colesterolul din sânge cu 7-10% în 2-3 săptămâni, în contextul unei diete echilibrate și al unui stil de viață sănătos. Colesterolul ridicat este un factor de risc pentru bolile coronariene. Cu toate acestea, nu toate grăsimile sunt la fel, unele aduc mai multe beneficii decât altele. Secretul problemei grăsimilor este să fim conștienți de diferitele tipuri de grăsimi pe care le consumăm

